| Februarie 2008 |
| Written by DJ Swamp | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Saturday, 01 March 2008 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Si cum ar veni.... De fiecare data cand ma pun sa scriu pentru SSS incepe sa se invarta ametitor un amalgam de idei in capul meu...Si zic “de fiecare data” ca deja iata, suntem in a 3-a luna de conversatie indirecta. Februarie pentru mine a fost o luna pregatitoare...O luna fara prea multe evenimente “speciale” insa extrem de constructiva. Exact cum ma asteptam, incet incet, ne-am trezit din iarna, am scapat de gheatza, am deschis ochii si am inceput sa functionam. La ce ar trebui sa va asteptati? Pai, n-aveti cum sa va asteptati la ce va urma. Probabil ca e un defect profesional sau chiar nativ insa, daca pui botu la toata evolutia care se tot intampla, esti si fraier si vrei in continuu nu numai sa ti pasul dar sa si semnezi condica la finalul zilei cum ca ai participat si tu ACTIV la ce se intampla, risti...(cred eu) mai mult decat poti duce. Intr-o lume bazata din ce in ce mai mult pe valori false, fiecare individ isi pierde identitatea ca deh, asta se urmareste. Toti trebuie sa functionam intr-o forma de sclavie colorata denumita aleatoriu socialism, democratie, cariera...Ajungi in ziua Z in care dupa ce ai stat sub aripile protectoare ale parintiilor, dupa ce ai trecut prin cele mai nasoale examene si ai avut parte de cei mai urati profesor, te-ai indragostit, ai ras, ai chiulit, ai fumat la colt de bloc, ai dat tzepe si ti-ai luat, dupa petreceri de neuitat, jocuri interminabile si dezamagiri uluitoare (cica), e momentul sa faci cunostinta cu “SISTEMUL”, prietenul nostru cel mai bun, dusmanul nostru cel mai rau si bineinteles singurul “Inger Pazitor” palpabil. Intradevar nu-ti mai taie nimeni capu’ daca zici “nu pot/ nu vreau/nu ma intereseaza”. Nu e ca si cum iti vei mai lua o nota proasta maine la examen, sau te va mai cearta mama acasa ca iar ai venit cu pantalonii rupti. Democratie inseamna drept de alegere...Si ai drept de alegere...Insa daca nu faci alegerea “buna”, daca nu-i vorbesti de jos sistemului, ca cel mai umil om vreodata, se supara repede repede, aproape iremediabil si te ignora...Iar ignorarea lui cade deasupra umerilor tai ca o sticla de 2L aruncata de la 7. In acelasi timp, cu cat ai o pregatire mai buna cu atat poti face fata acestei presiuni imense, incercand din rasputeri sa te identifici de unul singur printre oameni...Practic, auzim cred cu totii in fiecare zi “Nu asa se face/ Nu asa trebuie” insa putini cred ca isi dau seama de valoarea aproape nula a acestor cuvinte. Incercand sa fiu mai clar ca deja sunt sigur ca v-am ametit cu totu...voi construi un exemplu la indemana oricui: Practic iti incepi viata in primii ani prin joc. Incepi sa te joci singur, apoi cu bunicii, apoi apar primii prieteni. Incepi sa faci cunostinta cu socialul si bineinteles cu termenul “echipa” cred eu un moment extrem de important. Incepi sa inveti ca daca nu dai randament (la fotbal sau frunza par example...), daca nu faci fata, ramai pe bara...Tragi o prima concluzie chiar daca nu-ti dai seama. Mai incolo de la cei 5 prieteni de cartier sau de strada, ajungi la scoala. Speriat, timid, timorat, dar foarte curios, incepi sa interactionezi cu zeci poate chiar sute de copii ca tine (daca esti popular – ce tare e popularitatea asta zici...:)). Identitatea ta incepe sa ia contur, incepi sa ai ganduri, nedumeriri, sentimente. Ai acces deodata la o gramada de informatie, datorita mediului inconjurator, care te poate ajuta sau te poate distruge. Vorbesc despre vicii, despre educatie, despre fete/baieti, despre ban, despre tampenii, despre viata. Termini cu educatia, termini cu prostiile si intri in viata. Aici faci cunostinta pe bune cu ROMANIA, tara ta. Poate fi un moment crucial, pentru ca dezamagirea iti suna la usa in fiecare zi de cateva ori stresant si obositor. Sa ne imaginam ca si cum n-ar fi, cum un tinar cu o diploma la ASE si cu inca o facultate in derulare, cu BAC-ul luat cu brio, si coronite cu flori, lasate la uscat in sifonier (pentru nepoti) abia reuseste sa se angajeze pe 3-400 de Euro cu singura speranta ca va pleca cat mai repede de-acolo spre paradisul etern...Firmele multinationale... (iesss..americaa). N-ar fi atat de urat, daca nu ar fi termenul “Asa se face” omni-prezent in viata fiecaruia..Vrei gagica, iti trebuie casa, masina, bani...Tu faci 300 de euro deci ai o singura solutie...Rate, Sclavie...(din nou USA!!! NIGGAZ!!)..Si te bagi...Iti faci credit pe 25 de ani pentru cateva “foi” sa-ti iei o masina “din germania frate...”, o garsoniera in chirie...si gata! Incepi sa tragi..Evident, te intalnesti la fiecare pas cu oameni care iti vorbesc “important” de sus pentru ca au primit intr-un anumit moment totul de-a gata...N-ai cum sa te compari cu ei pentru ca tu iti faci calcule peste calcule sa-ti platesti ratele...si aia sparg la o masa...cam cat te pregatesti tu sa te prezinti la banca...lunar...Favorizatii sistemului, copii rasfatati care iti ocupa locul doar printr-un telefon, o vorba “dulce”... despre ei e vorba! Si incet incet incepi sa te plafonezi, sa te gandesti mai mult la ziua de maine decat la viitorul tau, la ce importanta ai tu, si la ce trebuie sa transmiti tu. Te gandesti “sa faci bani”, te trezesti cu gandul “sa faci bani” pentru ca asa esti tare...”Asa trebuie”...Si cotizezi la consum, vezi reclame sclipitoare peste tot, iti zburda ochii de la un produs la altul, parca ametiti si tampi...Nu mai poti valorifica absolut nici un calcul, nu-ti mai iese nici o socoteala..Consumi..si Consumi pentru ei...Devii cum imi place mie sa zic cam de fiecare data...O oaie...Linistita tacuta...proasta si fu**ta zilnic...Si trec anii incet incet pana ajungi sa ai fata aia de pensionar suparat si nemultumit si pe faptul ca nu vine tramvaiul cand ar trebui sa vina...Iti arunci toate bazele in copii...care speri tu...nu vor face greselile pe care le-ai facut..tu. Si toate astea se aplica perfect in toate cazurile...Daca mai esti si suficient de tampit sa te crezi artist...ai belit-o...Ceea ce trebuie sa intelegeti (pentru ca eu nici pana acum nu am inteles..) este ca prietenul despre care vorbeam...SISTEMUL, nu are nici un fel de “feeling” artistic...Nu are nici un fel de ramura reala pentru o asemenea abordare a vietii... Sub deviza vrei sa faci ceva de unul singur, sa fii lider de opinie, sa fii trend setter sa fii cel mai tare si cum vrei...tu de unul singur...impotriva lui practic...HA! Usor de zis greu de facut... Practic plutesti intr-o realitate care dureaza atat timp cat vrei sau poti (din punct de vedere psihic) sa o sustii.. E momentul sa facem cunostiinta cu “Nu mai POT!”. Un fel de m-am chinuit prea mult, merit mai mult, n-am noroc, nu sunt ca altii, de ce ei si nu eu etc...Nu vreau sa fiu prea rau...Dar imi miroase a lasitate...Sunt ferm convins ca fiecare trece prin diferite treburi, mai mult sau mai putin tari sau nasoale si insumand intr-un final (??) ajung la neputinta de a mai functiona intr-un fel exprimata prin acest “Nu mai pot”. O alta varianta de functionare, din ce in ce mai des intalnita se pare este...”A functionat, de ce n-ar mai functiona...” . Si uite asa, artisti care aveau ceva de spus, sau ar fi avut ceva de spus extrem de special o dau in “manele” datorita nevoii acute de “Vreau sa fac Bani” (pentru ca asa se fac,,,pentru ca asta functioneaza, uitand de timpul “perfect-compus – A functionat atunci, asa si punct!). Se tot povesteste despre rap/hiphop ca o muzica cu mesaj...Mesaj social...Revolta...unde? Serios...In afara de cateva frustari idioate si pizde cu masini luxoase...eu n-am mai auzit ceva puternic de cand m-am apucat sa ascult genul asta de muzica..(98). Cu riscul sa-mi sara toata lumea in cap, ca dj am inceput sincer sa agreez muuuult mai mult muzica electronica...Chiar fiind extrem de minimala si fara sens (la prima idee) transmite stari...Si ce stari...Te duce in sus, te duce in jos, te enerveaza, te bucura...Si sunt niste scule cu un pic de creier pentru Dumnezeu.. Visez aproape odata pe luna la un artist rap care ar induce astfel de stari, ar comunica ceva real in 2008 (nu in 1998), ar fi vocea unei natiuni...Dar ma trezesc brusc...si o iau de la capat. Incep sa cred despre mine ca sunt nebun pentru ca nu mi-am schimbat conceptiile despre muzica, despre arta, despre mesaj de zece ani incoace...cand altii..au trecut deja prin zeci de genuri...au incercat ba asa ba altfel, ba macarena, ba gangsta rap, ba underground, ba dansez cu tine pentru ce...Pentru trei lei si o masina mai tare...Sau macar speranta...:) In concluzie (desi nu cred ca ar exista o concluzie la ceva atat de fara sens...) nu uitati niciodata sa fiti voi...NU ce vedeti la altii, NU ce vedeti la televizor, NU “Ce trebuie”, NU “Asa se face” ci VOI! Am mai spus si tin sa mai zic o data ca cine n-are timp de muzica nu trebuie sa-si faca...iar cine vrea sa faca si se considera in stare SI PREGATIT, sa se auto-compare zilnic cu un soldat de gherila sau de legiune straina...SISTEMUL, prostia, barfa, oile, prostii, desteptii abia asteapta sa iti demonstreze ca fara sclavie nu se poate, fara control nu se poate...Nu le dati satisfactie ca oricum le dau altii in continuu si n-ar insemna nici macar asta pentru ei NIMIC pentru ca uita...SI atunci nici macar n-ati existat chiar daca au trecut ani buni de la prima clipire pana la ultima. V-am pupat.
Powered by !JoomlaComment 3.22
3.22 Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Last Updated ( Saturday, 01 March 2008 ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| < Prev | Next > |
|---|